CNS Cartel ALFA declanșează acțiuni de protest

12 Ianuarie 2020

Comunicat de presă
 

CNS Cartel ALFA declanșează acțiuni de protest

in perioada 14 ianuarie – 28 februarie 2021

Muncă decentă – justiție socială – dialog social

Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA, întrunit luni, 11 ianuarie 2021, în urma analizei situației actuale, a programului de guvernare, a măsurilor luate sau anunțate de actualul guvern, care dezavantajează profund și preponderent categoriile de lucrători reprezentate de confederație, și, mai larg, categoriile cele mai sărace ale cetățenilor,
a decis declanșarea unui program de acțiuni de protest.
Pentru a putea respecta măsurile de securitate sanitară din această perioadă, acțiunile se vor desfășura etapizat și în cascadă, pe parcursul lunilor ianuarie și februarie și cuprind acțiuni de stradă, manifestări în fața instituțiilor publice, prefecturi, Administrația Prezidențială, Ministere, sediul partidelor guvernamentale, memorii, scrisori, petiții, discuții cu parlamentari din toate partidele parlamentare:

Mai concret, motivele care stau la baza acestei decizii sunt:

Politica de austeritate în domeniul salarizării:

1.  salariul minim garantat în plată crescut cu doar 41 lei net. În stabilirea acestei modificări arbitrare a salariului minim guvernul a negat propria formulă de calcul, de asemenea ignorând legislația în vigoare;

2.  Inghețare a unor drepturi salariale, deși piața muncii din România este la 66% din productivitatea orară medie a UE[1], iar în ceea ce privește cosul brut al orei de muncă este la 35% din media UE[2];

3.  Înghetarea creșterii pensiilor și lipsa justitței sociale în sistemul de pensii;

Blocarea modificarii actualei legi a dialogului social, L62/2011.

·         Deși proiectul de modificare a Legii 62, elaborat cu consultarea partenerilor sociali în ultimii cinci ani se află în faza de raport final, adoptarea ei trenează și nu este asumată de actuala coaliție de guvernare.

·         Lipsa posibilitatii efective de negociere a contractelor colective de muncă sectoriale sau la nivel național. Blocarea negocierii la nivel de sector în ultimii 10 ani a condus la aplatizarea grilei salariale și alinierea salariilor la nivelul salariului minim sau puțin peste, un nivel care nu permite lucrătorilor un trai demn din munca lor. În distribuția salariilor din România regăsim 1,6 mil lucrători cu normă întreagă la nivelul salariului minim, însă ceea ce este și mai îngrijorător, jumătate din totalul lucrătorilor au salarii sub 2700 lei brut, valoarea care depăște cu foarte puțin salariul minim). Negocierea colectivă, prin contractele colective de muncă, este singurul instrument care poate conduce la o așezare echitabilă a salariilor în funcție de calificări, experiență și alte criterii, iar acest instrument este inutilizabil din cauza piedicilor legislative din Legea 62/2011.


Politica fiscală care dezavantajează lucrătorul (43,5% taxe sociale și impozit, față de de 2,45% angajator (pe bază de obligații internaționale), distribuirea inechitabilă a creșterii economice: 52% către capital și cca 38% către lucrători, cu mult mai jos decât media UE, de 47,8% către lucrători.

Lipsa respectului față de legislația în vigoare a guvernului și partidelor politice parlamentare din coalitțe, ex.:

·         Nerespectarea prevederilor legii cosului minim de trai decent (în declarații și program de guvernare) în stabilirea salariului minim garantat în plată, cât și a prevederilor salariului minim european

·         Blocarea în Parlament a OUG 79/2017 (transfer taxe de la angajator către lucrător), drept care numeroși angajatori în continuare nu fac modificarea creșterilor salariilor brute.B

 
Programul de acțiuni debutează în această săptămână, joi, 14 ianuarie cu Caravana drepturilor sociale.
Traseu: Baia Mare – Târgu Mureș – Brașov – Ploiești – București (Administrația Prezidențială I Sediu PNL, USR+Plus, UDMR I MFP) 

Caravana pornește de la Baia Mare, unde va avea loc un miting în fața prefecturii cu participarea sindcatelor locale, iar apoi, pe traseul spre București, se va opri în orașele Targu Mureș, Brașov și Ploiești, unde de asemenea vor avea loc acțiuni în fața prefecturilor, cu participarea sindicatelor din zonă. În București, caravana se va îndrepta către Administrația Prezidențială, cu o acțiune programată pentru data de 18.01, ora 10.00. În următoarele două zile, protestul se mută la sediul partidelor politice din arcul de guvernare (19.01) și Ministerul Finanțelor Publice (20.01)

Manifestațiile continuă până la sfărșutul lunii februarie cu acțiuni zilnice de pichetare la nivelul prefecturilor județene, în cascadă, sau a sediilor Ministerului Muncii și Justiției Sociale (22 și 29 ianuarie, 4, 11 și 19 februarie), Ministerului Finanțelor Publice (20, 26 ianuarie și 2, 9, 15 februarie) și a sediiilor partidelor de guvernare: PNL, USR+Plus, UDMR (19 ianuarie și 10, 17 și 24 februarie) în București.

Principalele revendicări pe scurt:

·         Un salariu minim decent

·         Pensii echitabile

·         Servicii publice de calitate

·         Deblocarea negocierii colective

·         Taxare justă

·         Aplicarea corectă a legislației

 
Și pe timp de pandemie sau criză,

Toți avem aceleași drepturi!

Ziua internaţională a drepturilor omului 2020

Ziua internaţională a drepturilor omului 2020 are tema “Recover Better – Stand Up for Human Rights”

Anul acesta tema zilei este  marcată de pandemia COVID 19 și se concentrează pe necesitatea de a reconstrui mai bine având în vedere că drepturile omului sunt esențiale pentru eforturile de redresare.  

 La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.  Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc. Declarația nu este un tratat internațional ce ar implica unele consecințe juridice în cazul încălcării acesteia, fiind concepută ca un “ideal comun atins pentru toate popoarele și națiunile”. Aceasta a devenit cu timpul un document de referință spre care tind statele și conform căruia se verifică modul în care se respectă drepturile omului în diferite state ale lumii, prevederile acesteia fiind ulterior preluate și extinse în diferite tratate internaționale. Printre drepturile garantate de declarație sunt:

·        drepturi civile – dreptul la viață, libertatea și securitatea persoanei, viață privată și de familie, inviolabilitatea locuinței, secretul corespondenței, onoare și demnitate, libera circulație, căsătorie și întemeierea familiei, întrunire pașnică;

·        drepturi politice – dreptul la azil, cetățenie, alegeri;

·        drepturi economice – dreptul la proprietate, retribuție egală pentru munca egală;

·        drepturi procedurale – dreptul de a fi un subiect de drept, dreptul la recurs efectiv, la un proces echitabil;

·        drepturi sociale – asigurări sociale, muncă, dreptul de a înființa sindicate, dreptul la odihnă și timp liber, la un nivel de trai decent, asigurare în caz de boală, șomaj, văduvie, bătrânețe, dreptul la educație.

Informare

Informare Mesajul Presedintelui Comitetului Economic si Social European, – Christa Schweng privind  cadrul financiar multianual (CFM) al UE și fondul de reziliență și redresare al UE.

“In  ciuda provocărilor enorme impuse de pandemie, angajatorii, lucrătorii și organizațiile societății civile europene îndeamnă împreună toate cele 27 de state membre să asigure cadrul financiar multianual (CFM) al UE și fondul de reziliență și redresare al UE.

Solicităm statelor membre, înainte de ședința Consiliului European, să finalizeze acordul bugetar al UE, asigurând respectarea deplină a principiilor democratice și a statului de drept. Întreprinderile, lucrătorii, ONG-urile din întreaga Europă cer eliberarea rapidă a banilor atât din bugetul UE, cât și din Fondul de recuperare. A ține ostatici cetățenii și valorile europene față de ambițiile naționale în aceste vremuri dificile este o nesăbuintă și o iresponsabilitate.

Nu mai este timp de pierdut. Milioane de antreprenori, lucrători și ONG-uri europene au nevoie urgentă de sprijin concret pentru a putea face față consecințelor devastatoare ale COVID-19. Familiile de toate tipurile sunt afectate în toate domeniile vieții lor și necesită o asigurare urgentă că sprijinul UE nu le va da greș.

Factorul timp este deosebit de important acum datorită celui de-al doilea val al pandemiei. Cu fiecare săptămână care trece, companiile sunt nevoite să închidă și locurile de muncă se pierd. Milioane de oameni muncitori și familiile lor din toate statele membre se confruntă cu dificultăți și nesiguranță din ce în ce mai mari. Un lucru pe care Uniunea Europeană nu și-l poate permite acum. Aceștia cer implementarea imediată a redresării economice și sociale promise.

Intrarea într-un An Nou cu un buget provizoriu ar trimite, de asemenea, un semnal foarte prost cetățenilor europeni. În aceste vremuri dificile, europenii au nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate. Astăzi, concentrarea pe un unghi european mai larg în locul unui interes intern special ar trebui să fie o virtute a fiecărui președinte și prim-ministru european.

Comitetul Economic și Social European, prin intermediul membrilor săi, poate vedea zilnic situația incredibil de dificilă cu care se confruntă societatea în ansamblu. Este datoria și responsabilitatea noastră să comunicăm aceste dificultăți factorilor de decizie din Bruxelles. CESE va continua să promoveze un acord imediat cu privire la CFM și fondul de recuperare și reziliență și, odată convenit, va oferi sprijinul și efortul său deplin pentru a asigura o punere în aplicare rapidă și debursarea fondurilor atât de necesare.“